Suprapopularea bacteriană a intestinului subţire din perspectiva medicului de familie

Poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate, SEMNE BACTERIILE INTESTINALE SUNT NESĂNĂTOASE - DESPRE TOT -

Prin suprapopularea bacteriană a intestinului subţire se produc maldigestia şi malabsorbţia proteinelor, glucidelor şi lipidelor, precum şi a vitaminelor, cu următoarele efecte: 1. La pH fiziologic, acizii biliari asigură solubilizarea grăsimilor din alimentaţie. Efectul bacteriilor asupra enterocitelor face ca reabsorbţia acizilor graşi să fie deficitară şi să se sintetizeze în exces acidul lithocholic, care este toxic pentru epiteliul intestinal, ducând la o absorbţie redusă a grăsimii şi a altor nutrienţi.

În plus, afectarea enterocitelor de către acizii biliari şi bacteriile în exces reduce activitatea dizaharidazei, cu acumularea de carbohidraţi.

Malabsorbţia proteinelor rezultă prin scăderea capacităţii mucozale în captarea aminoacizilor şi în degradarea proteinelor. SIBO poate evolua cu forma reversibilă de enteropatie, cu pierdere de proteine.

Malabsorbţia vitaminei B12, prin utilizarea vitaminei B12 cuplate cu factorul intrinsec de către bacteriile anaerobe. Deşi bacteriile enterice sintetizează cobalamina, ele scad absorbţia acesteia. Malabsorbţia vitaminei B12 poate determina anemie şi tulburări neurologice.

poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate

Bacteriile sintetizează, poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate asemenea, acidul folic. Spre deosebire de cobalamină, acidul folic este eliberat în lumenul intestinului subtire, unde poate fi absorbit. Astfel, pacienţii cu SIBO rareori au deficienţă de folat. Deficitul de tiamină şi nicotinamidă rezultă, de asemenea, din utilizarea bacteriană a acestora. În contrast, nivelurile de folat şi vitamină K sunt ridicate în SIBO, din cauza sintezei bacteriene a acestora.

Creşterea permeabilităţii intestinale contribuie, de asemenea, la creşterea absorbţiei intestinale şi la creşterea nivelului de vitamină K. Clinic Suprapopularea bacteriană poate să perturbe motilitatea intestinului subţire, provocând greaţă, anorexie şi balonare. Majoritatea pacienţilor cu SIBO prezintă: balonare disconfort abdominal sau diaree cronică apoasă. Steatoreea provocările pierderilor de grăsime scaune grase sau voluminoase este rară şi apare de obicei la pacienţii cu SIBO şi anatomie modificată de exemplu, sindromul de ansă oarbă.

Copiii pot prezenta deficit ponderal. În cazurile poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate, pacienţii au pierdere în greutate din cauza diareei.

Pacienţii cu SIBO sever, după o intervenţie chirurgicală de exemplu, bypass gastric sau în urma sindromului intestinului scurt, pot avea simptome secundare deficitului de vitamine.

🍀 Balonarea. De ce apare si ce alimente sa consumi ca sa scapi de ea - Eu stiu TV

Pacienţii cu deficit de vitamină B12 pot prezenta slăbiciune, ataxie şi parestezii. Pacienţii cu tetanie din cauza hipocalcemiei pot prezenta amorţeală periorală, parestezii ale mâinilor şi picioarelor şi crampe musculare.

Copiii pot avea, de asemenea, o boală osoasă metabolică din cauza deficienţei vitaminei D. În cazuri rare, pacienţii cu SIBO prezintă o stare mintală modificată din cauza acidozei D-lactice, după o masă bogată în carbohidraţi. Simptomele pot varia de la confuzie la comă, bradilalie, bradipsihie, convulsii şi ataxie. Examenul fizic este de obicei normal la pacienţii cu SIBO. Cu toate acestea, în unele cazuri, abdomenul poate fi destins, hipersonor şi sensibil la palpare. Pacienţii cu hipoalbuminemie din pricina mal­ab­sorb­ţiei pot avea edeme periferice, totuşi acest lucru este rar.

Modificările de laborator includ anemie macrocitară prin deficit de B12 şi prezenţa grăsimilor fecale. Pacienţii pot avea, de asemenea, niveluri scăzute de tiamină şi niacină şi concentraţii crescute de folat seric şi vitamină K. În cazuri rare, pot avea anemie microcitară feriprivă secundară sângerărilor din cauza ulcerelor din ansele intestinale cu stază, asociate cu ileită sau colită.

Pacienţii cu enteropatie proteică din cauza SIBO au hipoalbuminemie. Aspectul endoscopic şi cel histopatologic al intestinului subţire şi colonului sunt normale la majoritatea pacienţilor cu SIBO.

Totuşi, dacă apar modificări endoscopice, sunt leziuni specifice colitei şi ileitei, asociate cu SIBO sever, şi se observă edemul mucoasei, pierderea modelului vascular normal, eritemul neuniform, friabilitatea şi, în cazuri rare, ulceraţia.

Cum ne pot influența microbii sănătatea?

Modificările histopatologice sunt nespecifice la pacienţii cu SIBO şi includ modificări ale marginii în perie, criptită, limfocitoză intraepitelială şi eozinofilie.

Diagnostic Diagnosticul SIBO trebuie suspectat la pacienţii cu balonare, flatulenţă, disconfort abdominal sau diaree cronică fără alte cauze organice. Testul respirator este poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate, neinvaziv, disponibil şi reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru a diagnostica SIBO la pacienţii cu suspiciune clinică.

Testul respirator se bazează pe principiul conform căruia prin metabolizarea unui substrat de carbohidraţi lactuloză sau glucoză, de exemplu de către microbiota colonică se produce gaz hidrogen, metancare este absorbit şi, în cele din urmă, excretat în respiraţie, unde poate fi detectat şi dozat.

La pacienţii cu SIBO, administrarea de lactuloză are ca rezultat un vârf precoce al concentraţiilor de hidrogen, respectiv metan din respiraţie, din cauza metabolizării de către bacteriile existente anormal în intestinul subţire.

Glucoza se absoarbe rapid din intestinul subţire proximal. Când este utilizat ca substrat pentru diagnosticarea SIBO, este metabolizat până la hidrogen în lumenul intestinului subţire înainte de absorbţie. Pregătirea pacientului şi protocolul de testare Există variabilitate în metodologia de testare şi interpretarea testelor respiratorii cu carbohidraţi.

Small intestinal bacterial overgrowth, from the family doctor’s perspective

Însă câteva principii legate de pregătirea pacientului în vederea testării sunt comune, şi anume: Antibioticele trebuie evitate cu patru săptămâni înainte de testare. Medicamentele prokinetice şi laxativele trebuie oprite timp de o săptămână înainte de testare. Acestea accentuează tranzitul intestinal, iar lactuloza sau glucoza folosite pentru testare ajung mai rapid la locul de metabolizare şi apar rezultate fals pozitive.

Carbohidraţii complecşi de exemplu, pâine, paste, fibre şi laptele trebuie evitate timp de 12 ore înaintea testării. Aceste alimente fermentează şi provoacă secreţii de hidrogen prelungite, cu o creştere a nivelului bazal al hidrogenului, şi astfel poate apărea un rezultat fals pozitiv.

Exerciţiile fizice excesive şi fumatul trebuie evitate în ziua testului respirator. Fumatul creşte nivelul de hidrogen în respiraţie şi accelerează tranzitul gastric, conducând la un rezultat fals pozitiv. Hiperventilaţia asociată efortului fizic scade nivelul de hidrogen din respiraţie, ducând la un rezultat fals negativ.

Ce sunt bacteriile intestinale

Tehnica testului constă în eşantionarea nivelului hidrogenului, dioxidului de carbon şi metanului în respiraţie în momentul iniţial şi la fiecare 15 minute după administrarea substratului de carbohidraţi folosit la testare fie glucoză 75 de grame, fie lactuloză 10 grame, în funcţie de tipul de test respirator folosit.

Testul respirator durează de minute. Totuşi, aceste studii au avut mai multe limitări, inclusiv eterogenitatea populaţiilor de pacienţi, dimensiunile mici ale eşantioanelor şi limitele variabile pentru a defini un test pozitiv. Nivelul crescut de metan la testul respirator se poate datora constipaţiei asociate. Deşi unele studii au sugerat că testul respirator la lactoză are o sensibilitate puţin mai mare pentru diagnosticarea SIBO comparativ cu testul de respiraţie la glucoză, altele nu au demonstrat diferenţe semnificative în performanţa testului.

Cultura din aspiratul jejunal era considerată gold standard diagnostic. Pacienţii pot avea microorganisme multiple în diferite concentraţii.

Cum traim in armonie cu bacteriile noastre? | Bioclinica

Cele mai frecvente specii includ Bacteroides, Enterococcus şi Lactobacillus. Aspiratul jejunal se obţine în timpul endoscopiei digestive superioare, prin plasarea unui cateter steril în orificiul de aspiraţie al endoscopului sau prin fluoroscopie.

  • CUM VĂ POT INFLUENȚA GREUTATEA BACTERIILE INTESTINALE - NUTRIȚIE -
  • 9 Fapte grele despre bacteriile intestinale și pierderea în greutate
  • Puteți pierde în greutate cu acv
  • Înțelegerea diagnosticului Medicul dumneavoastră tocmai v-a spus că aveți boala Crohn.
  • Complex de slabit alevia
  • Seminte de in Extract de rubarbă Christensenella este, de asemenea, un microb intestinal emergent asociat cu controlul greutății.

Conţinutul aspiratului trebuie transferat imediat într-un flacon de transport anaerob şi cultivat pentru creşterea bacteriilor aerobe şi anaerobe. Deşi culturile din aspiratul jejunal au fost considerate standardul de referinţă pentru diagnosticul SIBO, procesul de obţinere a aspiratului jejunal este invaziv şi rezultatele sunt slab reproductibile.

Supravieţuirea bacteriană poate fi neuniformă, limitată la intestinul subţire distal de exemplu, SIBO timpuriu sau localizată în zone relativ inaccesibile de exemplu, ansa oarbăconducând la rezultate fals negative.

GHIDUL PACIENTULUI CU BOALA CROHN - Studii Clinice

Culturile fals pozitive pot poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate din contaminarea cu floră orofaringiană în timpul colectării specimenelor. Din aceste motive, cultura din aspiratul jejunal este utilizată în mod limitat poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate diagnosticul SIBO. Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferenţial al diareei din cauza SIBO include alte cauze ale diareei cronice, dintre care cele mai frecvente: Boala celiacă — pacienţii cu boală celiacă şi SIBO pot prezenta simptome similare.

Cu toate acestea, pacienţii cu boală celiacă au un test respirator negativ pentru SIBO şi serologie pozitivă pentru boala celiacă. Caracteristicile bolii Crohn, inclusiv prezenţa bolii perianale fisuri, fistuleinflamaţia transmurală cronică şi granuloamele pe biopsie sunt absente în SIBO. Sindromul intestinului iritabil — pacienţii cu SIBO şi sindromul intestinului iritabil SII pot avea ambele manifestări clinice, diaree şi constipaţie.

SII este un sindrom funcţional, predominant caracterizat prin dureri abdominale cronice recurente. Durerea abdominală la SII, spre deosebire de SIBO, este legată de actul defecaţiei şi asociată cu o schimbare a frecvenţei sau a formei aspectului scaunului.

Complicaţii Efectele sistemice din pricina producţiei de toxine şi creşterea permeabilităţii intestinale în SIBO au fost asociate cu următoarele complicaţii sistemice: Encefalopatia hepatică — bacteriile enterice degradează proteinele, cu sinteză de amoniac. Nivelurile ridicate de amoniac precipită encefalopatia hepatică la pacienţii cu insuficienţă hepatică avansată. Acidoza D-lactică este un sindrom neurologic rar la pacienţii cu SIBO, asociat cu sindromul de intestin scurt sau cu bypass jejunoileal.

poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate

Acidoza lactică determină modificări ale stării mintale, de la confuzie la cum să pierdeți în greutate dormit, discurs confuzional, convulsii şi ataxie.

Boli hepatice nonalcoolice grave.

De ce stomacul meu ramane plin atat de mult timp?

Microbii intestinali au fost implicaţi ca o sursă potenţială calculul procentului de pierdere în greutate în grame leziuni hepatotoxice oxidative.

În timp ce unele studii au sugerat că prevalenţa SIBO poate fi mai mare la pacienţii cu steatohepatită nonalcoolică comparativ cu persoanele sănătoase, la care s-au utilizat teste respiratorii pentru stabilirea diagnosticului, numărul poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate de bacterii din fecale nu a fost semnificativ diferit în cele două loturi.

De aceea, sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea rolului SIBO în patogeneza bolii ficatului gras nonalcoolic.

Tratament Obiectivul principal al terapiei în SIBO este folosirea antibioticelor, care reduc mai degrabă decât să eradicheze suprapopularea bacteriană.

Terapia cu antibiotice este de obicei începută pe bază empirică. Selectarea regimurilor antimicrobiene se bazează pe tipul de SIBO, prevalenţa factorilor de risc pentru rezistenţa la medicament expunerea prealabilă sau repetată anterioară la antibioticalergiile la antibiotice şi, nu în ultimul rând, pe costuri.

Rifaximina este derivat de rifamicină şi este un antibiotic neabsorbabil. Este bine tolerat şi s-a demonstrat că este eficient în tratamentul SIBO.

Cu toate acestea, costul ridicat al rifaximinei i-a limitat utilizarea. La pacienţii cu SIBO cu producţie de metan se recomandă o combinaţie de neomicină de mg de două ori pe zi şi rifaximină de mg de trei ori pe zi, timp de 14 zile. Corecţia deficienţei micronutrienţilor Deficienţele vitaminei B12, vitaminelor solubile în grăsimi, fierului, tiaminei şi niacinei pot fi asociate cu SIBO sever şi ar trebui corectate atunci când sunt prezente. Cu toate acestea, cazurile severe necesită un tratament care este acelaşi ca şi pentru pacienţii cu boală inflamatorie intestinală.

SIBO recurent este, de asemenea, frecvent după tratamentul cu antibiotice. Recurenţa a fost mai probabilă la adulţii mai în vârstă, la cei cu antecedente de apendicectomie şi cu tratament cronic cu inhibitor al pompei de protoni IPP. Pacienţii fără nicio ameliorare a simptomelor după două cicluri de tratament cu antibiotice sau simptome progresive trebuie reevaluaţi.

Profilaxia antibiotică pentru SIBO trebuie rezervată pacienţilor cu poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate puţin patru episoade distincte şi bine documentate în decurs de un an şi cu factori de risc pentru SIBO recurent de exemplu, sindromul intestinului scurt sau diverticuloza jejunală. La aceşti pacienţi, administrăm antibiotice periodic între 5 şi 10 zile lunar sau o dată la două săptămâni. Antibioticele sunt modificate pentru a împiedica dezvoltarea rezistenţei la un anumit medicament.

Frecvenţa de rotaţie a antibioticelor variază de la o lună la fiecare şase luni. Oligozaharidele, di- şi monozaharidele şi poliolii FODMAP sunt carbohidraţi cu catenă scurtă, slab absorbiţi şi activi osmotic în lumenul intestinal, unde sunt fermentaţi rapid de bacteriile intestinului subţire. Există date limitate pentru a susţine probioticele în tratamentul SIBO. Într-o metaanaliză dincare a inclus 18 studii, nu a existat o diferenţă pierdere în greutate recenzii în incidenţa SIBO la pacienţii cu probiotice în comparaţie cu grupul de control.

Pacienţii cu SIBO care au fost trataţi cu probiotice au avut rate mai mari de decontaminare intestinală şi scădere a concentraţiei hidrogenului în respiraţie poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate a durerii abdominale, dar nu a existat nicio îmbunătăţire semnificativă a diareei. S-a demonstrat că statinele inhibă producerea de gaz metan prin activarea tulpinilor de Methanobrevibacter.

Cu toate acestea, studiile la pacienţii cu SIBO lipsesc. Aspecte ale SIBO importante pentru medicul de familie Ca medici de familie practicieni, diagnosticul SIBO trebuie suspectat la pacienţii cu balonare, flatulenţă, disconfort abdominal sau diaree cronică, fără alte cauze organice.

În practica noastră curentă, situaţia cea mai frecventă de SIBO recunoscută şi tratată este cea care apare la pacienţii cu ciroză şi encefalopatie hepatică. Diagnosticul este confirmat în special prin testul respirator la glucoză sau lactoză. Tratamentul are la bază reducerea coloniilor bacteriene din intestinul subţire, şi nu eradicarea lor. Antibioticul folosit este rifaximina, cu dovezi de tip 2C. Terapia trebuie să ţină cont de rezistenţa la antibiotice.

Regimul alimentar FODMAP redus are efect pozitiv asupra senzaţiei de balonare şi de disconfort abdominal, dar nu şi asupra diareei. Recidivele SIBO sunt posibile.

Atunci când suspicionăm un SIBO, ca medici de familie, conduita cea mai corectă este trimiterea la specialist.

MÂNCATUL INTUITIV – O altfel de abordare pentru pierderea în greutate

Evaluarea gastroenterologică este obligatorie pentru stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice. Pentru un management adecvat al unui astfel de pacient, colaborarea dintre medicul de familie şi medicul gastroenterolog este esenţială.

poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate

Conflict of interests: The author declares no conflict of interests. Abnormal breath testing in IBS: a meta-analysis. Dig Poate bacteriile intestinale cauzează pierderea în greutate Sci. Small intestinal bacterial overgrowth in patients with irritable bowel syndrome.

  1. Sus Trilioane de bacterii si microorganisme traiesc pe pielea si in corpul nostru.
  2. Pastile de slabit alevia silfide pareri
  3. Sensibilități la anumite alimente Majoritatea dintre noi suntem conștienți de faptul că ceea ce punem în corpul nostru va avea un efect asupra sănătății noastre, dar există din ce în ce mai multe dovezi care leagă sănătatea intestinului de alte probleme de sănătate - inclusiv boli mintale.
  4. Constipația și îngrășarea: ce legătură există?
  5. Cum trăim în armonie cu bacteriile noastre?

The prevalence of overgrowth by aerobic bacteria in the small intestine by small bowel culture: relationship with irritable bowel syndrome. Small intestinal bacterial overgrowth syndrome. World J Gastroenterol. Intestinal microbiota in patients with nonalcoholic fatty liver disease.

Majoritatea acestor bacterii sunt localizate în intestinele tale. Bacteriile Gut joacă mai multe roluri importante în sănătatea ta, cum ar fi comunicarea cu sistemul imunitar și producerea anumitor vitamine. Bacteriile tale intestinale pot afecta, de asemenea, modul în care sunt digerate diferite alimente și produc substanțe chimice care te ajută să te simți plin. Drept urmare, acestea îți pot afecta greutatea. Acest articol explică modul în care bacteriile intestinale îți afectează greutatea și ce alimente promovează creșterea sănătoasă a bacteriilor intestinale.

Curr Treat Options Gastroenterol. Small intestinal bacterial overgrowth. Infect Dis Clin North Am. Meta-analysis: antibiotic therapy for small intestinal bacterial overgrowth.

Aliment Pharmacol Ther.

Microbi pentru slăbit: există?

J Clin Gastroenterol. Articole din ediţiile anterioare Calitatea vieţii şi patologia funcţională digestivă Prof. Mihai-Mircea Diculescu Simptome ca balonarea, flatulenţa sau eructaţiile sunt motive frecvente pentru care pacienţii se prezintă la medic sau la far­macist şi sugerează p